Nyboder, vechiul cartier al marinarilor
În centrul capitalei daneze se află un cartier pitoresc ce merită toată atenţia călătorului. Farmecul său nu este dat doar de liniştea străzilor şi de frumuseţea caselor portocalii, aliniate asemeni soldaţilor dintr-o companie. Istoria ne întoarce în timp cu sute de ani, când pe aceste locuri păşeau regi, marinari sau comercianţi.
Ceva mai la sud de Kastellet sau de Mica Sirenă, în inima Copenhagăi am dat de casele din Nyboder, o pată de culoare cum rar întâlneşti într-un mare oraş. Odinioară, aici exista un cartier naval ce deservea Marina Regală Daneză. Casele nu au avut dintotdeauna culoarea din zilele noastre – la început, ele au fost colorate în alb şi roşu. Cu timpul însă, galben-portocaliul a îmbrăcat zona iar noua culoare a devenit una emblematică astfel că, dacă noi avem albastrul de Voroneţ, danezii au galbenul de Nyboder.
Întorcându-ne în timp, aflăm câte ceva din istoria seculară a acestor aşezăminte. În prima jumătate a secolului 17, pe timpul domniei regelui Christian IV, Marina Regală Daneză a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Era nevoie de locuinţe de servicu pentru marinarii obişnuiţi, pentru personalul auxiliar şi pentru familiile acestora. S-a decis construcţia unor case tip, pe un teren aflat atunci în afara oraşului, aproape de mare, cumpărat de rege cu intenţia de a extinde zidurile cetăţii spre nord. În anul 1631 s-a început construcţia caselor, înşiruite pe mai multe străzi paralele. După aproape 10 ani, Nyboder (în traducere noile căsuţe) îşi primea noii chiriaşi. La acea vreme, cine locuia aici se putea considera privilegiat: proaspătul cartier avea şcoli private, un spital privat şi propriul post de poliţie. Totuşi, pentru aceste privilegii, bărbaţii erau obligaţi să efectueze un stagiu militar de numai … 20 de ani 🙂
Cu un an înainte de moartea regelui Christian IV, în anul 1647, Nyboder este integrat în cetatea fortificată a Copenhagăi. Bucuria locuitorilor săi este umbrită însă de un eveniment nefast: în 1658, un magazin de praf de puşcă sare în aer, distrugând o mare parte din case şi provocând imense pagube. Cu toate acestea, cartierul a înflorit. La începutul secolului 18, pe fondul cererii de noi locuinţe, Nyboder se extinde. În apropierea catedralei Sf.Paul este instituit un corp de gardă, dotat cu un clopot ce avea să avertizeze populaţia în caz de incendiu sau atacuri armate. De asemenea, în acelaşi loc a funcţionat pentru o vreme închisoarea, pentru nelegiuiţii cartierului. La mijlocul secolului 19, aproape jumătate din Nyboder avea să fie vândut şi demolat, lăsând loc noilor proiecte imobiliare ale oraşului.
O plimbare de seară prin Nyboder este extrem de relaxantă. Bicicletele parcate pe lângă zidurile vechi, alături de o băncuţă din lemn sau lângă cerceveaua unei ferestre prin care poţi trage o ocheadă în interior, caldarâmul din granit, felinarele vechi, un dovleac uitat la uşă, paşii tăcuţi ai trecătorilor, clopotul catedralei Sf.Paul, toate acestea te duc într-o lume desprinsă parcă din poveştile lui Andersen, în care regii, marinarii sau comercianţii îşi duceau în tihnă veacul.