A fi sau a nu fi … în Copenhaga (2)

O săptămână prin Copenhaga, oraşul port de la Marea Baltică, va fi cu siguranţă de neuitat. În primul episod am aflat istoria oraşului, am făcut cunoştinţă cu Mica Sirenă şi am salutat-o pe Regină în Piaţa Amalienborg. Dar nu este decât o mică parte din ceea ce are de oferit acest oraş minunat.

 

Mai departe, fără să vă daţi seama, ajungeţi în cel mai pitoresc loc al oraşului şi anume pe canalul Nyhavn. Majoritatea vederilor din Copenhaga, dacă nu o au pe Mica Sirenă, cu siguranţă prezintă imagini de aici. Este un canal îngust de navigaţie, săpat în secolul al XVII-lea, cu scopul de a permite comercianţilor accesul facil cu mărfuri până în centrul oraşului. Construcţiile vechi aflate pe ambele maluri ale sale sunt colorate în tonuri calde şi reprezintă una din principalele atracţii, păstrând o atmosferă care vă poartă în urmă cu câteva secole. Cea mai veche este cea de la numărul 9, construită în anul 1681. La numărul 20 există însă o casă renumită. Aici a creat în 1835 Hans Christian Andersen primele sale poveşti.

Nyhavn (Portul Nou) este plin de mici băruleţe şi restaurante ce completează imaginea acestui port fascinant. Aici, vasele ancorate la ţărm vă duc în timpurile vechi, când marinarii, după luni de navigat pe mare, opreau în cârciumile de pe mal, ostoindu-şi foamea şi pofta de un rom. Dealtfel, aceste cârciumi există şi astăzi, contribuind din plin la frumuseţea şi pitorescul acestui loc. În zilele călduroase, oamenii ocupă orice loc disponibil la terasele din faţa fiecărui restaurant. Şi chiar şi în cele răcoroase există amatori care, acoperiţi de pături oferite de patroni, savurează o bere şi se bucură de privelişte. Deşi restaurantele nu sunt excesiv de scumpe (un termen rostit destul de des de turişti în ţările nordice), acestea nu sunt totuşi prea ieftine. De aceea, nu este neobişnuit să vezi grupuri de tineri adunaţi la mal, cu berile aduse de acasă, admirând apusul, atracţiile zonei sau mulțimea de turişti. Iar dacă după câteva beri vă simţiţi ameţiţi, luaţi taxiul galben pe apă către altă destinaţie … poate un alt restaurant.

Ajungeţi în final şi la Kobenhavns Rådhus, adică la primărie. Este situată în piaţa cu acelaşi nume (Rådhuspladsen) aflată în centrul Copenhagăi. Designul său a fost inspirat de clădirea primăriei din oraşul italian Siena. A fost dată în folosinţă la 12 septembrie 1905, după 13 ani de construcţie. Clădirea domină piaţa prin turnul său impunător de 105,6 metri înălţime, una din cele mai înalte structuri din oraş. Primăria se poate vizita. Înainte de a fi stabilită aici, a avut sediul în alte locaţii ce au fost mistuite de flăcări de-a lungul timpului, dar mai cu seamă în marele incendiu din anul 1728. Acesta a distrus aproximativ 28% din oraş (pe baza măsurătorilor cadstrale) şi a lăsat mai bine de 20% din populaţie fără adăpost. Reconstrucţia Copenhagăi a durat aproape 10 ani însă multe date şi obiecte importante s-au pierdut.

Strøget sau în traducere Mătura, este zona cea mai cunoscută unde se pot face cumpărături. Un fel de Rambla sau Váci Utca a danezilor. Este cea mai lungă stradă pietonală din Europa, mărginită de Rådhuspladsen (Piaţa Primăriei) şi Kogens Nytorv (Piaţa Nouă a Regilor), precum şi de nenumărate străduţe adiacente. Cuprinde o colecţie de nume celebre precum Illum Bolighus sau Le Magasin, magazine de souveniruri sau lanţuri de restaurante. Strøget a fost creată în anul 1960, când maşinile au început să domine centrul vechi al oraşului. Este una din cele mai aglomerate străzi, mai ales în sezonul de vârf şi weekend. Aici, turiştii pot admira spectacolele de stradă cu vikingi, degusta diverse delicatese de la vânzătorii ambulanţi sau pot merge la restaurante unde, cu 50 de coroane (aproximativ 7 euro) se mănâncă nelimitat…şi bine.

Un obiectiv “must see” este castelul Rosenborg, aflat în centrul oraşului. Din păcate era închis la momentul trecerii noastre pe acolo, dar va fi cu siguranţă primul pe listă în cazul unei reîntoarceri în Copenhaga. Castelul a fost iniţial reşedinţa de vară a regelui Christian IV, construită în stil renascentist. Aflat azi în proprietatea statului,  fost deschis publicului în 1838. Aici veţi găsi o parte a bijuteriilor ce au aparţinut nobililor şi aristocraţilor danezi, colecţia coroanelor regale fiind impresionantă. De asemenea, mai ales pe timpul verii, o incursiune prin grădinile castelului este de neuitat.

Un important punct panoramic în Copenhaga îl reprezintă Rundetårn (Turnul Rotund). A fost construit la cererea regelui Christian IV şi adăpostea un observator astronomic (cel mai vechi din Europa, aflat încă în uz). Astăzi este monument istoric şi punct de observaţie. Înalt de 38,4m, are în loc de scări un coridor elicoidal ce permitea în trecut căruţelor cu cai să aprovizioneze vechea bibliotecă, aflată încă în incinta sa. De pe platforma de observaţie se poate vedea în zilele însorite până în Suedia, peste podul şi strâmtoarea Øresund.

Urmaţi ruta taxiului galben ce vă va duce la unul din obiectivele majore din oraş : Opera House. Numită în daneză Operaen, este în acelaşi timp una dintre cele mai moderne şi mai scumpe clădiri ale operelor din lume. Construcţia ei a debutat în iunie 2001 şi a fost finalizată în octombrie 2004. Ea a fost donată statului danez de către A.P.Møller, co-fondatorul binecunoscutei companii Mærsk. Clădirea este administrată de Teatrul Regal Danez şi are o scenă principală plus alte 5 interconectate.  La fel ca şi în vechea operă, regina Margrethe II are propriul balcon în stânga auditoriului, aproape de scenă, care poate asigura participarea a până la 110 muzicieni, în condiţii de acustică excelentă. Opera poate fi vizitată de turişti, în perioadele în care nu se desfăşoară spectacole. La primul etaj se poate ieşi pe terasa de sub acoperiş (care impresionează prin mărimea sa), iar de acolo, Copenhaga poate fi admirată în toată splendoarea sa.

Una din cele mai impunătoare clădiri moderne ce domină oraşul se găseşte pe malul apei în zona Slotsholmen. Este vorba de Biblioteca Regală Daneză, Det Kongelige Bibliotek, cunoscută mai degrabă de localnici sub denumirea de Diamantul Negru, după exteriorul acoperit de marmură neagră. Este librăria naţională a Danemarcei şi cea mai mare şi importantă din întreaga Scandinavie. Prima librărie a fost fondată în anul 1648 de către regele Frederik al III-lea, ce a îmbogăţit-o constant cu opere importante. Vechea clădire a fost ridicată în apropiere în 1906, iar actuala (faimosul diamant) inaugurată în 1999. În prelungirea librăriei există şi o sală de concerte. Admiraţi această superbă bijuterie de pe malul opus, mai ales în prag de seară.

Acordaţi puţin timp unei clădiri impresionante ce merită toată atenţia : Christiansborg Slot. Utilizat ca reşedinţă regală din 1441 până la incendiul din 1795, acest castel din granit masiv este în prezent locul unde suverana daneză îşi primeşte oaspeţii. Înconjurat de canale din trei părţi, palatul Christiansborg este un impresionant edificiu în stil baroc, unde se derulează mai nou şedinţele Parlamentului danez (Folketinget). Capela datează din anii 1800 şi este în stil neoclasic.

Plimbarea noastră continuă până în Christianshavn. Acest cartier din sudestul oraşului este amplasat pe o insulă artificială. Străbătut de numeroase canale, Christianshavn are un farmec aparte, fiind adeseori asemuit cu Amsterdam. Ambarcaţiuni de toate felurile şi mărimile sunt ancorate una lângă alta şi dau impresia unui adevărat port. Dealtfel, în daneză, cuvântul “havn” (se citeşte haun) se traduce prin “port”. Aici se află regiunea liberă Christiania, un cartier parţial autoguvernat ce şi-a stabilit un statut semilegal ca o comunitate independentă, într-o zonă de barăci militare abandonate. Locuitorii din Christiania şi-au dezvoltat propriul set de reguli, independent de guvernul danez, ce interzice armele, vestele antiglonţ şi chiar fotografierea. Este o zonă considerată nesigură pentru că aici au loc frecvente răzmeriţe şi lupte de stradă.

Surse : Wikipedia

În ultima parte ne vom face de cap prin berării, vom povesti cum se distrează danezii vara în grădinile Tivoli şi vom da o raită printr-un cartier rezidenţial din Copenhaga.

Related posts

6 comments

  1. Comerciale, necomerciale, mi-ar placea sa vad o lupta intre vikingi :-PAh, Danemarca, abia astept sa ajung si acolo. Cel mai probabil combinat cu Norvegia…Cap Nord, maybe, who knows 🙂

  2. Am văzut pe Travel Channel simulări de lupte organizate la un nivel mai ridicat, nu siropuri dintr-astea de prin orașe. Adică tipii recreau adevărate bătălii, pe câmpuri de luptă, cu recuzită, arme, cai … tot tacâmul. În zona rurală, în cadrul unor festivaluri…trebuie studiat. Despre Norvegia … am dat atunci o fugă până la Oslo pentru două zile … dar e ucigător de scump orașul ăla …

  3. Da, am auzit si eu de festivaluri din astea…prin Germania si Olanda, parca. Dar in mod sigur nu sunt doar acolo 🙂 Astept continuarea povestirii!

  4. Parerea mea e ca nu merita o saptamana. Noi am fost 4 zile si ne-am cam plictisit, asa c-am dat si 2 ture prin jur care nu erau planuite de acasa. Mai ales dezamagitor centrul, nu prea exista cladiri vechi care sa-ti sara in ochi (in afara de diversele palate).
    Malmo (Suedia) e la vreo 50km distanta, se ajunge cu trenul in cam 45 minute parca. Si cam la aceeasi distanta dar inspre nord e castelul care a inspirat Hamlet, accesibil tot cu trenul.
    Rosenborg e destul de micut, dar la subsol se gasesc bijuteriile coroanei, acolo chiar merita mers, poti face si fotografii daca cumperi si “permisul”. Vizavi de acest palat este si gradina botanica.
    Nyhavn…este un brat de canal cam de 500m lungime, si e partea cea mai frumoasa si colorata din Copenhaga. Recomand plimbarea cu barca pe canale, afli multe detalii de la ghid si ajungi pe langa multe puncte importante (Biblioteca, Sirena, Amalienborg, Christianshavn, Nyhavn…). Am vazut inclusiv yacht-ul regal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.