Cazarea din Riad
Călătorului îi stă bine cu drumul, asta e cât se poate de adevărat. Dar cel mai bine îi stă atunci când “şade” cazat într-un loc aparte, în deplină armonie cu tradiţiile şi cultura ţării în care se află. După o tură în ryokanul japonez şi alta în hutongul chinezesc, nu ar strica să daţi o raită prin riadul marocan.
Nimic nu este mai plăcut şi reconfortant decât retragerea în camera închiriată, după o zi istovitoare de explorat oraşul, pe străzile aglomerate şi prăfuite, în căldura năucitoare a soarelui. Tot ce visaţi este un duş şi un pat curat. Dar gălăgia de afară vă irită şi aţi dori ca măcar noaptea să se termine. Ritmul sacadat al tobelor din piaţa centrală răzbate prin pereţi, deja este prea mult, iar fereastra închisă nu rezolvă mare lucru. Oare de ce nu aţi ales să vă cazaţi într-un riad …?
Dacă vă place să degustaţi bucătăria locală, să probaţi haine berbere sau de touareg, de ce nu aţi dormi la fel ca marocanii? Pentru o experienţă completă, cei ce călătoresc în Maroc ar trebui să caute Riadul, o casă tradiţională cu curte şi grădină interioară. Pe lângă liniştea care o oferă, de multe ori preţul bate concurenţa. E drept că sunt riaduri extrem de comerciale al căror tarif taie elanul multor turişti, mai ales dacă sunt backpackeri. Cu puţină atenţie şi ceva timp dedicat pe internet veţi găsi riadul potrivit, perfect localizat. Majoritatea oferă cel puţin micul dejun în preţ, scutindu-vă de o alergătură în plus la început de zi.
Noţiunea de Riad vine din arăbescul “Ryad”, ceea ce se traduce prin grădină. În trecut, din raţiuni de securitate, locuitorii săi obişnuiau să-şi construiască locuinţa într-un spaţiu închis, cu ferestre ce dădeau spre interior. Curtea era spaţioasă şi curată. Aici îşi amenajau o mică grădină, vegetaţia bogată ferindu-i totodată de căldura de peste zi. Datorită zidurilor groase, zarva de afară nu pătrundea înăuntru şi astfel liniştea era asigurată. De obicei, pereţii riadului erau decoraţi cu plăci ceramice specific mediteranean sau motive sculptate în stil maur, adeseori conţinând versete din Coran. Tradiţia spune că prosperitatea casei este asigurată dacă în grădină este plantat un portocal sau un lămâi. De asemenea, în centrul curţii interioare va fi întâlnită întotdeauna o mică fântână arteziană, ca semn al bogăţiei, într-o zonă în care apa nu este la îndemâna oricui.
În Marrakech, cea mai potrivită alegere este un riad aflat în Medina. Este inima oraşului, acolo veţi fi mai aproape de souk, de străzile înguste, de prăvăliile micilor meşteşugari şi artizani locali, de inegalabila atmosferă de sărbătoare din piaţa Jemaa el Fna. În spatele străzilor sărăcăcioase, care la prima vedere par desprinse dintr-un colţ de mahala periferică, veţi descoperi adevărate oaze de trândăveală, de sublimă relaxare. Şi dacă până în centrul pieţei e doar o aruncătură de băţ, cu atât mai bine. Un astfel de riad este cel în care am stat şi noi, pe numele său Riad Gallia.
Iniţial am căutat cazare în Gueliz, partea nouă a oraşului, dar ne-am lăsat convinşi să alegem Medina (ce bine) de prietenii care ne-au însoţit. Până în Jemaa el Fna să tot fie vreo 3-4 minute de mers la pas. Localizarea iniţială este puţin mai dificilă, mai ales că primul contact cu oraşul a fost pe străzile mai sus amintite. Neavând hartă, a trebuit să întrebăm din colţ în colţ tot felul de indivizi care, pentru noi, aterizaţi pentru prima oară într-o ţară nordafricană, păreau extrem de dubioşi, dar care s-au dovedit în final foarte săritori şi plini de bune intenţii. După o învârtire în jurul cozii de jumătate de oră pe aceleaşi străzi, timp în care ne tot întrebam dacă există, am reuşit să localizăm mult căutatul riad. În Europa nici nu ne-am fi gândit să tragem la asemenea locaţie ponosită pe exterior, vecină cu o bodegă plină de pierde-vară, care nu ne atrăgea nicicum. Deja ne gândeam la varianta de rezervă, riadul din Gueliz la care renunţasem iniţial.
Păşind însă în interior, am trecut rapid de la agonie la extaz. Am căscat ochii cât cepele văzând minunăţia ce se deschidea în faţa noastră. Riadul era mare, desfăşurat pe mai multe etaje, iar în mijlocul curţii interioare se ridica spre cer un imens palmier a cărui coroană acoperea ca o umbrelă totul. În jurul trunchiului se încolăcise o plantă mediteraneană, ale cărei flori de un roşu aprins împodobeau la propriu palmierul. O tanti tocmai spălase podelele din granit pavate cu gresie şi un parfum plăcut umplea atmosfera. Apa din fântână susura în bătaia unei raze de soare, iar două ţestoase minione se plimbau în voie prin grădină. În următoarele zile au devenit prioritatea noastră, atenţi fiind să nu le cauzăm oarece accidente.
Rezervarea s-a făcut pe fax, o idee nu foarte inspirată pentru că nu ne-au găsit în catastif, dar utilă pentru că a fost petecul de hârtie care ne-a asigurat intrarea în acest minunat locşor. Pentru 35 de euro pe noapte am primit o cameră la primul etaj, evident cu vedere spre ţestoasele din curtea interioară, cu baie, aer condiţionat şi mic dejun inclus. Patul foarte confortabil, perne marocane din piele de cămilă pe jos, totul foarte curat. Iar liniştea … ne spărgea urechile. Pentru că acustica din curte făcea ca orice voce normală să se audă în fiecare colţişor al riadului, ajunsesem să vorbim aproape în şoaptă. Şi fiindcă în apropiere se afla o moschee, nu vă spun cum ne trezeam în acordurile tânguite ale muezinului, în fiecare dimineaţă pe la ora 5.
Micul dejun nu a fost prea variat (foarte, foarte copios în opinia vecinului nostru de cameră, belgianul cu care am împărţit masa) dar suficient şi gustos. Terasa de la ultimul etaj este ideală pentru relaxare, o mulţime de şezlonguri invitându-ne la plajă sau somn. De la recepţie vă puteţi cumpăra diverse tururi în afara oraşului, pentru una sau mai multe zile. Noi am optat pentru o incursiune la cascadele Ouzoud, aflate la circa 150km nord de Marrakech. Pe Tripadvisor, Riad Gallia este bine cotat, având un rating de 88%. Datele de contact sunt următoarele:
30 Rue de la Recette,
Marrakech, Morocco
Tel. +212 (0) 4 445 913
Fax +212 (0) 4 444 853
http://www.ilove-marrakesh.com/hotelgallia/
Rezervarea se poate face prin telefon, cu confirmare pe fax. Este bine să o rupeţi puţin pe franceză, engleza nu este punctul lor forte. Aşadar, dacă v-au plăcut fotografiile şi v-au convins impresiile, încercaţi o cazare la Gallia. Dacă aveţi probleme în ceea ce priveşte rezervarea, căutaţi în altă parte, dar musai să vă cazaţi în Medina şi neapărat la un riad. Va fi cu siguranţă o experienţă de neuitat.
Nu stiu cum s-au conectat neuronii mei, dar m-am prins ca zburand prin Madrid, as putea ajunge in Maroc … Ce tare! Si pana in Madrid as putea zbura direct din Sibiu! Cum mi s-a legat mintea cand te-am auzit pe tine povestind despre Maroc, dragostea mea veche, de cand am urmarit Clona 🙂
Si ma uit acum la pozele voastre si va invidiez si imi zic ca trebuie sa ma duc cu prima ocazie!!!
Acum, să nu mă crezi un telenovelist, dar trebuie să recunosc că înainte de plecarea în Maroc urmăream secvențe din “Clona”, pentru decoruri și imagini din souk, de pe străzi etc. 🙂 Iar ca să mă disculp de telenovele, același lucru îl făceam înainte de plecarea în Japonia, urmărind de câteva ori “Ultimul samurai”. Într-adevăr, am ajuns în Marrakech prin Madrid, cu easyJet … în ciuda evenimentelor recente din Jemaa el Fna, Marrakech în special (și Maroc în general) este o experiență deosebită.
Tare bine va mai sta costumati in marocani 🙂
Sa vedem unde va cazam si prin Nepal… Vreo coliba, ceva ?
Așa, așa … într-o cociobelniță dărăpănată, una “tradițională” … 🙂