Culorile toamnei şi vinul cel bun
“Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă, gâl gâl gâl, gâl gâl gâl,
Pe şoseaua gâtului, gâl gâl gâl, gâl gâl gâl,
Să-ţi ajungă până-n suflet, gâl gâl gâl, gâl gâl gâl,
Şi să-i stingă focul lui. Să nu mai ştii de supărare, să uiţi de tine, să-ţi fie bine,
Şi cât o fi noaptea de mare, s-o ţii-ntr-un cântec şi-un chiuit!” (Gică Petrescu)
Melodia îţi vine automat în minte atunci când umbli toamna teleleu pe dealuri, când culesul viei este în toi. Ce-i drept, noi am nimerit duminica şi nu se culegea, era zi de odihnă. După o noapte liniştită petrecută într-un butoi (un amănunt pe care l-am detaliat aici), am trecut la fapte, cu plimbări pe dealurile pline cu viţă de vie şi degustări. În luna octombrie, majoritatea viilor sunt deja culese, cu puţin noroc mai găseşti câte o boabă-două rătăcită printre butaci. Dar cui îi mai pasă de o licoare la bob când deja poţi savura din noua recoltă? În plus, culorile din această perioadă sunt absolut senzaţionale. Vremea excelentă ne-a scos din bârlog (pardon, din butoi) şi ne-a îndemnat să o luăm la trap, în căutarea vinului cel bun.
Din proprie experienţă vă recomandăm să nu vă organizaţi mai mult de una, cel mult două degustări într-o zi, mai ales când şoferul (în general cel sacrificat) stă şi înghite în sec. De aceasă dată, şoferul (adică subsemnatul) a avut noroc – degustarea a început din satul Pietroasele cu o fetească, apoi o tămâioasă dulce, urmată de o busuioacă, iar la final încă o fetească, de această dată neagră. După o pauză necesară am plecat spre o altă cramă, despre care am auzit numai lucruri bune. În apropiere de Mizil, pe drumul dintre Ploieşti şi Buzău sunt nenumărate podgorii şi crame, aşa că aveam de unde alege. După ce am lăsat în urmă drumul principal, am început să-l urcăm pe cel pietruit care taie în două viile colorate. Opririle sunt inevitabile, locurile sunt atât de frumoase încât aparatul foto cu greu face faţă solicitărilor. Dealurile, pieptănate de rânduri de viţă atent aliniate, capătă culori inimaginabile. Dacă doriţi să vă răsfăţaţi vreodată simţurile, intraţi toamna într-o vie.
Crama Lacerta este situată la aproximativ 6km de șosea, pe drumul care duce către satul Finţeşti. O proprietate elegantă, ce ne-a adus aminte de cele vizitate la Porto sau pe Valea Yarra din Australia. Podgoria este o investiţie austriacă. Construcţia a fost gata într-un singur an iar din 2011 s-a intrat în producţie. S-a investit mult în tehnologie, astfel încât procedeul de obţinere a vinului se face prin metoda gravitaţiei (aşa cum ne-a explicat inginerul viticol), pentru a evita folosirea pompelor. Se produce pe o suprafaţă de 84 de hectare iar recoltarea se realizează selectiv, punându-se mare accent pe calitate. Un hectar de teren în acea zonă nu costă foarte mult: aproximativ 3.000 euro. Adevărata investiţie o reprezintă viţa de calitate, al cărei cost ajunge de 10 ori mai mare. După zdrobire, strugurii sunt ţinuţi la fermentat în tancuri de inox. Aici am fost serviţi cu o porţie de must, direct de la sursă. Foarte dulce, foarte gustos. La final, vinul este tras în butoaie de stejar, arse pe dinăuntru, în interiorul cărora am aflat că se produce un schimb de arome între lemn şi licoarea bahică. Vinul stă aici aproximativ 2 ani. Un astfel de butoi costă între 700 şi 1.000 euro (evident, gol) şi nu este folosit mai mult de 3 ani, pentru că în timp îşi pierde proprietăţile.
Te poţi plimba în voie pe întinsul domeniu, cu grijă la câinii de pază care, deşi par, nu sunt chiar atât de inofensivi şi drăgălaşi. Turul cramei Lacerta este gratuit şi nu trebuie să fii parte dintr-un grup (noi am fost doar doi). Degustarea se plăteşte separat şi este prezentată pe site. Venind din Pietroasele cu papilele încă fremătând, am zis pas. Dacă vă face vreo sticlă cu ochiul, o puteţi cumpăra din magazinul de prezentare. În caz că rămâneţi prea mult în vie, e bine de ştiut că programul cramei este până la ora 17. Ne-a plăcut şi şopârla din logo, un animal prezent în această zonă. Rămâne de văzut dacă e beţivă sau nu!
O zi superbă, un vin bun, frunzele ruginii, toate acestea ar trebui să vă scoată din casă într-un weekend însorit de octombrie. Nu uitaţi aparatul foto. Porniţi pe dealuri şi exploraţi. Aflați mai multe despre cramele din România pe ReVino.ro. Iar dacă v-a plăcut vreuna, dați-ne de veste! 🙂
Un vin extraordinar de bun.