Foto flash – Lumea dintre ape
Am pornit în căutarea pescărașului albastru, am dat iama în pelicani la primele ore ale dimineții, ne-am măsurat din priviri cu stârcii în prag de seară, am cotrobăit canalele neîncetat, ademenind fără succes misteriosul bizam.
Dimineață. Atât de devreme încât natura pare încremenită într-o îndelungă hibernare. Suntem ancorați pe un canal îngust, pierduți în sălbăticia Deltei, undeva la nord de brațul Sulina, pe Dunărea Veche. Doar balansul micuțului vaporaș și clipocitul apei trădează o oarecare mișcare pe punte. Câțiva dintre noi se trezesc, încet, alene, evadând greoi din căldura paturilor sau din confortul hamacului. E greu să o faci, mai ales când răcoarea dimineții te îndeamnă permanent să te întorci la somn. Cu o seară înainte mulți viteji s-au arătat, între timp … Încercăm să ne organizăm, pe tăcute, să nu-i deranjăm pe dezertori.
Ce ne motivează, totuși, să ieșim la o oră atât de matinală? Suntem la o aruncătură de băț de lacul Fortuna și trebuie să ajungem pe luciul apei înainte de primele raze ale soarelui. Pregătim barca cu motor, verificăm combustibilul, aruncăm câteva veste de salvare și o sticlă cu apă, coborâm cu grijă aparatura și pornim. Suntem în timp, exact la momentul în care întunericul își ridică vălul, permițându-ne să distingem vecinătățile și direcția către lac. În liniștea profundă a dimineții doar motorul strident tulbură fonic atmosfera. Părem o echipă din trupele special de intervenție, plecată într-o misiune ultrasecretă. Dacă ne-am fi luat după arsenalul din dotare, ar fi trebuit să numim articolul Operațiunea Monstrul – varianta foto. În acest sezon sunt “înarmat” cu un AF-S Nikkor 200-500mm f5.6E ED VR, primit în teste de la Nikon România. Mai rămâne să avem ce fotografia cu el. Suntem în plin sezon de vacanțe, canalele sunt intens circulate, soarele dogorește iar păsările stau ascunse în stufăriș.
Lumea dintre ape este fantastică. Delta Dunării oferă habitatul ideal pentru mai bine de 320 de specii, perfect adaptate mediului – de la multitudinea de păsări la o mare varietate de pești, rozătoare sau chiar animale mari: mistreți, celebri cai semisălbăticiți ori misteriosul enot. Toate acestea completează spectaculosul cadru creat de natură, departe de zgomote, de civilizație, departe de tehnologie. Aici ne-am propus, măcar pentru câteva zile pe an să găsim refugiu, în inima acestui incredibil ecosistem. Iată motivația perfectă pentru incursiunile noastre matinale.
Câțiva pelicani își fac rondul pe lac, dând târcoale plaselor de pescuit. Nu sunt la fel de mulți ca în anii anteriori … dar ne mulțumim cu ce avem. Încercăm să-i poziționăm pe linia răsăritului însă valurile ne joacă feste. Între timp, cortina se ridică iar soarele își face apariția – o sferă roșiatică, incandescentă ce iese timid din stufăriș, capătând intensitate pe măsură ce se avântă pe cer. Spectacol total. Contemplăm în liniște, cu un ochi în vizorul aparatului care declanșează cadru după cadru. Pelicanii încearcă să ne fenteze, decolând greoi, asemeni unui avion de linie cu încărcătură maximă. Ne punem în mișcare, încercând în zadar o urmărire. Nu-i nimic, vom avea și un apus pe final de zi.
În Deltă (și nu numai), în astfel de momente e bine să ai în dotare un obiectiv cu focală de minim 200 mm. Cu 200-500 pe un body DX și un crop de 1.5x am dus focala la 750 mm. Teleconvertorul nu e prea nimerit în această ecuație (el funcționează perfect pe teleuri cu f/2.8) – în cazul nostru, pe lângă pierderea treptelor de lumină (TC 1.7x a dus la o diafragmă de f/9.5) se pierde în același timp autofocusul, devenind astfel lent și imprecis. Fără teleconvertor însă, obiectivul a funcționat perfect pe D7200, mai ales în lumina slabă de la răsărit și apus. Raportat la mărimea sa, 200-500 are o greutate acceptabilă (2,3 kg), lucru foarte important când tragi din barcă, unde monopiedul te poate încurca în momentele de acțiune. Setat pe AF-C, focalizează precis și ține subiectul în vizor pe toată durata rafalei – spre norocul nostru. Și pentru că am dorit să ne apropiem cât mai mult de păsăroi, este lesne de înțeles de ce am fost tentați să ținem focala pe maxim … pentru că am avut cu ce! 🙂
Nikon D7200 + AF-S Nikkor 200–500mm f/5.6E ED VR
Încercăm o ușoară nostalgie acum, rememorând acele clipe trăite în lumea dintre ape. Rămânem cu câteva cadre care ne vor alimenta rezervorul de amintiri … până la o nouă incursiune în sălbăticia Deltei. E greu să te trezești cu noaptea-n cap, să te cobori în barcă și să pornești pe ape, cârpit de somn. Dar merită cu vârf și îndesat pentru că odată cu răsăritul transformi visul într-o plăcută realitate.
