Instant Search

Călător prin România – Dobrogea offroad

Acolo unde nu este drum, călătorii de offroad îl inventează!

S-a gândit Goodyear că ne-ar prii pe timp de iarnă să ne jucăm cu niște anvelope pentru sezonul rece pe trasee de offroad de nivel ușor și mediu. În același timp și Doru Panaitescu s-a gândit că nu ne-am da în lături de la o caravană 4×4 hoinară prin Dobrogea. Așa am pornit pe coclauri, într-o gașcă de 3 ML-uri Mercedes Benz echipate serios de iarnă, alături de o trupă de 9 pasionați de natură, fotografie și călătorie.

Clar și la obiect, la orizont este Goodyear 4×4 Winter Experience în Dobrogea.

Tare faină hoinăreala asta, ne-a mers la inimă! Mai degrabă aș spune că nici nu mai vroiam să ne dăm duși de pe trasee … e și normal să nu vrei să ieși dintr-o poveste în care totul se întâmplă așa cum îți dorești.

Ce-i drept, am avut mai multă ploaie decât zăpadă sau soare, dar ce a mai contat când mașinile turau pe tot ce întâlneam în cale, de la asfalt la noroaie adevărate și din șanturi înapoi pe drumuri forestiere sau direct pe bac pe Dunăre, iar noi eram cu ochii și teleobiectivele la pândă în căutarea cadrelor perfecte pentru povestea noastră.

Acum îmi dau seama că vremea însorită și drumurile uscate ar fi fost banale în toată această expediție 4×4. Cum altfel am mai fi reușit să îl impresionăm pe Radu?

Acum să fotografiem un cadru: ploaia este zdravănă, vântul ascuțit nu se lasă mai prejos iar norii joși și plumburii sunt supărați pe noi, pentru că îi ignorăm în veselia noastră și stăm foarte confortabil în mașinile echipate cu de toate, non stop la drum.

Reiterăm și facem precizarea că am fost în zone sălbatice ale Dobrogei, de care puțini dintre noi știam și unde fauna întâlnită ne-a depășit cu mult așteptările. Doru ne-a dat startul și am pornit într-o poveste care a luat în seamă mai mult experiența călătoriei în sine.

Plimbarea ușoară de offroad pe câte un dig la malul mării, acolo unde nu mai deosebești marea de cer, iar roțile rulează mai mult în apă decât pe dalele de beton … zău dacă nu este un început perfect pentru o zi cu gașca. Suntem niște copii și avem jucării (ceva mai scumpe!) dar culmea … fără nimeni care să ne interzică rulatul roților prin băltoace, de câte ori vrem noi. Adică de multe ori.

Când ajungem la Cetatea Enisala am vrea cu toții să avem și o rază de soare, atunci ne-am simți stăpânii meleagurilor verzi iar ploaia deasă am fi uitat-o la malul mării. Dar un pui de potârniche ne pune teleobiectivele la ochi și uităm repede de cadrul înnorat. Așa este când te simți iar copil, te bucuri!

În drumul nostru, dăm de fosta carieră pe nume Zebil și ne jucăm din nou cu mașinile așezate pe un platou de pietre asezonate cu un lac. O clădire părăsită îți oferă un cadru dezolant dintr-un film turnat în Romania, dar noi suntem cât se poate de veseli și agitați. Zona asta chiar are un aer special.

La mijlocul zilei simțim că ne-am antrenat suficient cât să ducem la capăt un offroad în jurul muntelui Denistepe, pe un drum plouat de vreo două-trei zile. Nota 10 pentru cei care conduc mașinile, dar și pentru anvelopele și mașinile testate. Un pic de adrenalină într-un șant, un pic peste o podișcă de noroi, mai pe iarbă, mai pe așa-zisul drum … începe să se lase seara peste Dobrogea. Urcăm caravana pe bac și trecem Dunărea spre satul Mărașu unde o familie de localnici autentici tocmai ne așteaptă cu o ciorbă de pește într-un ceaun pus pe pirostrii în curte și o imensă saramură de scrumbie.

– Măi prietene, ce ai făcut atâta scrumbie în saramură?
– Atâta am avut, Dorule.

Brânza cu smântână și mămăliguță sau chifteluțele de oaie cu mirodenii nu le mai detaliem, acestea sunt doar antreuri neridicate la grad de ospăț dobrogean. Dar petrecerea din casa omului este răsplata călătoriei offroad din câmpiile din Insula Mare a Brăilei, unde ne-am simțit ca în ținutul nimănui. Câmpie nesfârșită în noapte fără puncte de semnalizare, doar cunoscătorii ghidându-se după „Ferma cu 5 ferestre” sau după canalele de irigație. Doamne … avem nevoie și de o expediție în care să ne învețe orientarea în teren! Fără teamă însă. Călătoria nu se sfârșește. La ora 9 seara înapoi la bac – ultimul transport pe care nu ne permitem să îl pierdem, vrem și party în seara asta!

Este dimineață și suntem iar la drum. De data aceasta ne îndreptăm spre localitatea Băneasa, din apropierea frontierei cu Bulgaria, mai precis spre Canaraua Fetii. Dar până la destinație studiem lacurile întâlnite și numărăm speciile de păsări văzute. Facem și clasamente. Suntem la numărul 30 sau 40? Dar vulpi? Câte am văzut, 4? Dar șoricei de câmp?

După un offroad prin pădure ajungem la o fostă carieră de calcar, un fel de mic canion în care senzația este că am aterizat pe fundul unei văi de pe Lună, adică am ajuns în Canaraua Fetii. Aparatele de fotografiat lucrează din greu. Glumele se țin lanț. La fel și explicațiile serioase ale ghidului nostru.

Este frig deja și se cere un prânz pescaro-vânătoresc în Mangalia. Restaurantul are câteva mese, mama este bucătăreasa iar fiica ei, ospătărița. Echipa băieților are mari nedumeriri în privința vârstei frumoasei fiice, dar întrebările se pierd repede pe spinarea unui iepure de câmp marinat în sos de roșii și usturoi. Ne axăm în aceeași măsură atât pe hamsii cu mămăligă cât și pe rapane la grătar și pane, iar la sfârșit vrem papanași cu dulceață de gutui și clătite cu dulceață de struguri. O nebunie – am mâncat rapane rumenite de noi!

Suntem la drum și caravana se îndreaptă spre momentul dulce al serii … aici ne referim la o degustare de miere profesionist explicată. Nici nu știam că există un astfel de tip de degustare. Ignoranța noastră de profani e depășită total și iremediabil de aromele inconfundabile ale minunatului produs numit miere (v-ați gândit vreodată să gustați miere sălbatică din junglă, de castan, de flori de portocal, de rozmarin, de cuișoare, de levănțică? Din India? Dar din Zimbabwe? … ca să numesc doar câteva din cele prezentate). Multe variante, dintre care două le consider de vis și anume mierea de flori de lămâi și mierea polifloră de Făgăraș.

Este ultima zi și vrem încă pe coclauri … și de ce ne-am întoarce în oraș, când câmpiile verzi se întind cât vezi cu ochii și surprizele se țin lanț … căprioare în stânga, buhă în copac pe dreapta, cârduri imense de rațe Branta pe cer ce tocmai aterizează pe lacul Strachina, dar ce ziceți de o familie și mai numeroasă de rațe Branta care se hrănesc vis-a-vis, pe câmp? Ia să vedeți și 2 mistreți pe jumătate domesticiți. Uite fazanul. Acvilă mică. Acvilă mare.

Dobrogea nu înseamnă doar turism de vară. Caravana Goodyear – Țiriac Auto ne-a oferit ocazia să demontăm acest clișeu. Ca și călători de offroad, am văzut locuri superbe, animale și păsări sălbatice, iar elementul starea vremii a avut o importanță insignifiantă în povestea noastră.

Expediția Goodyear 4×4 Winter Experience în Dobrogea l-a avut ca artizan pe Doru, urmat îndeaproape de fotografii Alin, Cătălin și Dragoș, de jurnalistul auto Mircea, de bloggerii Radu, Mircea și nu în ultimul rând … de Renate.

4 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *