Jurnal de Nepal (intro)

Anul trecut, după incursiunea în China, ne-am promis solemn că vom lua o pauză de câţiva ani de Asia, nu pentru că nu ne-ar fi plăcut, dimpotrivă, dar consideram că era deja prea mult într-o perioadă relativ scurtă. Promisiunea avea să stea în picioare doar câteva luni. În primăvară am decis noua destinaţie – Nepal.

 

Premisele alegerii unui loc atât de neobişnuit pentru un concediu “de odihnă” le-am explicat în articolul scris chiar înainte de plecare. Iniţial ne-am propus o incursiune cu maşina personală prin zonele rurale ale Franţei. Privind însă imaginile exotice ale unui film bine făcut de unul din fotografii reprezentativi de pe la noi, s-a ales rapid praful de acest proiect, iar în mintea mea a început să încolţească o idee îndrăzneaţă. Mirajul asiatic ne dădea din nou târcoale. Iar Asia …? De ce nu? Vom avea timp berechet să ne plimbăm oriunde în Europa. Ideea s-a concretizat prin aprilie, când Cezar a venit brusc pe blog cu o propunere incitantă: Haideţi cu Imperator în Nepal şi Bhutan. De Bhutan nu ştiam prea multe şi nici nu ne interesa, dar Nepalul ne chema insistent. Ne-am hotărât rapid. Aşadar, Asia, here we come again!

Programul era gata făcut şi suna extrem de bine. Ulterior ne-a fost propusă o variantă Nepal-Tibet, dar nici asta nu ne-a atras. Spre deosebire de varianta clasică, extensiile către Bhutan şi Tibet deveneau destul de scumpe. Asta nu înseamnă că nu au fost doritori, dimpotrivă. Am găsit o variantă de compromis la un preţ mult mai mic, alegând la întoarcere o rută ocolitoare de câteva zile în Doha. Am stabilit împreună cu agenţia traseul, zborurile, cazările şi viza de Qatar, pe lângă detaliile din Nepal, deja bătute în cuie, mergând exclusiv pe variante low cost. Destul de riscant, mai ales că în Sharjah aveam timpi scurţi între avioane. Cu puţin noroc aveam să trecem peste toate zborurile cu bine, dar toate le voi povesti la momentul potrivit. Până la primul zbor mai avea însă de aşteptat jumătate de an.

Câteva cuvinte despre Nepal. Aşezat între două ţări importante, India şi China, este puternic influenţat de cultura şi modul de viaţă al impunătorilor vecini. Având o suprafaţă redusă, puţin mai mare de jumătate din cea a României şi o populaţie ce depăşeşte 30 de milioane de suflete, Nepalul este o ţară suprapopulată, în condiţiile în care o bună parte din teritoriu este acoperită de munţi. Şi nu orice munţi. Lanţul himalayan străbate nordul ţării de la est la vest, iar optmiarii planetei oferă o spectaculoasă privelişte turistului, indiferent unde se află, în avionul ce-i survolează îndeaproape ori chiar pe cressmul şi budhismul coexistă armonios în acestă parte a lumii. În templele din Bhaktapur sau Kathmandu pot fi întâlnite elemente comune sau distincte, ca semn al toleranţei celor două religii.

În ultimii ani, Nepalul a trecut prin numeroase încercări politice ce au afectat puternic turismul, una din principalele surse de venit. După o serie de masacre şi asasinate, inclusiv a familiei regale, Nepalul a schimbat monarhia cu republica federală, condusă azi de Partidul Comunist Maoist. Apele s-au liniştit iar turiştii au revenit în număr considerabil. Dealtfel, chiar şi în vremurile tulburi, turismul a supravieţuit datorită atracţiei necondiţionate a Himalayei, depăşind orice barieră. Se spune că ambele tabere combatante încetau de comun acord ostilităţile pe perioada în care un convoi de turişti traversa teatrul de război.

Aşa cum spuneam, Nepalul atrage ca un magnet datorită munţilor săi. Aici se află punctul cel mai înalt al planetei, aflat în nord, la graniţa cu China. La cei 8.848m ai săi, vârful Everest sau Sagarmatha în nepaleză ori Chomolungma în tibetană este cel mai cunoscut, cel mai dorit. Alături de el, în Nepal veţi găsi alte piscuri ce depăşesc opt mii de metri, cele mai înalte din lume: Lhotse (vecinul Everestului), Makalu, Cho Oyu, Kanchenjunga, Dhaulagiri, Annapurna şi Manaslu. Pe lângă acestea mai întâlnim aproximativ 240 de alte vârfuri ce depășesc 6.000m, formând cel mai spectaculos lanţ montan ce aveam să văd vreodată. Atracţia muntelui are din păcate partea sa întunecată –  anual, el îşi ia tribut din rândurile alpiniştilor ce plătesc cu viaţa temerara încercare de a-l cuceri. Noi ne-am mulţumit să admirăm Himalaya de la înălţime, din scaunul confortabil al avionului.

În următoarele zile vă invităm să călătoriţi alături de noi şi să descoperiţi o ţară fascinantă, un colţ de lume minunat care pare că s-a oprit în timp, un Nepal trăit intens timp de două săptămâni, alături de alţi călători deveniţi între timp prieteni. Vom povesti pas cu pas impresiile, fie pozitive sau negative despre locurile pe care le-am văzut, oamenii pe care i-am întâlnit şi aventurile prin care am trecut.

Related posts

7 comments

  1. Știi cum e – după 2 săptămâni de China spui: nu mai vreau să văd chinezi!; după alte două săptămâni: să nu mai aud de sushi!; apoi: sunt sătul de gunoaiele din Nepal!
    Problema e că uiți repede, Asia te atrage ca un magnet. Cele mai tari experiențe acolo le-am trăit.

  2. Si mie mi-e frica ca o sa devin Asia addicted de aceea mai stau o perioada prin Europa, vreo 2-3 ani :). Cat sa vad tot ce mi-am propus (in linii mari) ca apoi mai am timp de cate un weekend ceva.Deabia astept sa citesc detalii despre vacanta voastra 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.