Instant Search

Întâlnire de gradul trei – OZN în Baku

This slideshow requires JavaScript.

Secolul 22 este mai aproape decât ne putem imagina. Iar dacă cineva susţine contrariul, îl invităm în capitala Republicii Azerbaijan, Baku. Într-o suburbie nouă a oraşului, a răsărit una din cele mai neobişnuite clădiri construite vreodată: Centrul Cultural Heydar Aliyev.

 

Cine nu ştie despre ce e vorba şi se trezeşte brusc cu ciudăţenia albă înaintea ochilor e ferm convins că a păşit în viitor sau că extratereştrii ne-au invadat planeta taman pe la Baku. Nu e vis, e realitate. Azerii au reuşit să ridice această inedită construcţie, căreia cu greu am putea să-i definim forma. În opinia creatoarei sale, arhitecta britanică de origine irakiană, Zaha Hadid, clădirea reprezintă un imens val ce se înalţă spre cer, după care se sparge, alunecând uşor către pământ. Liniile fluide simbolizează astfel continuitatea, dată de valurile nesfârşite. Un amănunt interesant şi foarte important care vine în susţinerea acestei idei este că nicio linie dreptă nu a fost folosită în designul exterior al clădirii. Iar albul imaculat al acoperişului care se prelinge până la picioarele călătorului (impropriu spus, practic se poate păşi pe el) reprezintă chiar albul înspumat al mării.

Mulţi dintre cei care au văzut pentru prima dată proiectul, chiar şi cei mai optimişti, nu au crezut că ar putea fi realizat. Heydar Aliyev a fost primul preşedinte care a condus Azerbaijanul, după ce ţara s-a desprins din blocul sovietic, iar la 3 ani după moartea sa a fost hotărât să fie construit un edificiu măreţ care să-i poarte numele, un simbol al naţiunii moderne. În fapt, în Azerbaijan sunt o multitudine de construcţii care poartă numele marelui lider azer (şcoli, palate, străzi, chiar şi aeroportul internaţional), însă noua clădire avea să fie mai mult decât un omagiu. Renunţând la vechile standarde arhitecturale, sobre, specific ruseşti, azerii au privit către viitor. Au apelat la cea mai în vogă arhitectă a momentului. De bani nu se punea problema, Azerbaijanul este una din cele mai bogate ţări, cu zăcăminte uriaşe de petrol şi gaze naturale. Astfel, la 26 decembrie 2006, prin decret prezidenţial emis de Ilham Aliyev, fiul lui Heydar şi actualul preşedinte al Azerbaijanului, noul Centru Cultural din Baku urma să ia naştere.

Construcţia a pornit în 2007 şi, după 5 ani de lucrări intense, a fost inaugurată la 10 mai 2012, la exact 89 de ani de la naşterea fostului preşedinte. Din păcate, un incendiu masiv a umbrit primele luni de viaţă ale proiectului dar a fost doar un eveniment trecător. Situat pe un teren imens, pe o suprafaţă de aproape 16 hectare, centrul cultural impresionează la propriu. De departe, pare clar un OZN. Privit de aproape … nu ştim cu ce l-am putea compara. Am nimerit în miezul zilei, când soarele bătea cu putere în acoperişul alb, orbindu-ne. 12.027 de plăci special construite, cu forme variate, triunghiulare, trapezoidale, rectangulare ori în formă de paralelogram, formează cei 40.000m² de acoperiş, care se contopesc la un moment dat cu asfaltul. Înălţimea maximă a “valului” este de 74 de metri. Clădirea este astfel proiectată încât o mare cantitate de lumină să poată pătrunde în interior, aşa cum aveam să vedem în pasul următor.

Centrul Cultural Heydar Aliyev din Baku are trei secţiuni: prima este muzeul dedicat fostului conducător (venerat azi de poporul său aproape la fel ca Atatürk în Turcia), pe care l-am vizitat şi noi. Intrarea costă 5 manaţi (moneda azeră este la paritate cu euro). Doar în acestă secţiune se poate fotografia. Desfăşurat pe patru niveluri, muzeul conţine imagini din viaţa lui Heydar Aliyev, desfăşurate cronologic pe panouri interactive. Găsim la parter fostele sale limuzine iar la ultimele etaje cadourile oficiale primite din partea demnitarilor sosiţi din lumea întreagă. A doua secţiune o reprezintă sălile de expoziţie, birourile administrative, un restaurant şi o cafenea. A treia şi poate cea mai interesantă secţiune este Auditoriumul, o sală dedicată concertelor, simpozioanelor şi conferinţelor, formată din linii asimetrice ce pornesc din tavan şi se opresc în podea, fără a fi întrerupte de vreun colţ. Pentru că, aşa cum probabil v-aţi imaginat, interiorul continuă forma fluidă a exteriorului. Cel mai mult am apreciat cafeneaua, situată la parter, în care am servit un suc şi un cappuccino, într-o atmosferă exotică, dată de vegetaţia luxuriantă din jur.

Zaha Hadid este un nume de referinţă în arhitectura modernă. În lucrările sale, spaţiile interioare devin fluide, în timp ce exteriorul capătă forme lichide atât de ciudate încât oricine le priveşte se întreabă dacă ele există cu adevărat. Proiectele sale au uimit lumea: de la clădirea BMW din Leipzig la podul Sheikh Said din Abu Dhabi ori Muzeul de Artă Contemporană din Bahrain. Mai mult, viitorul sună bine pentru Zaha Hadid, comenzile vin rând pe rând: clădirile viitorului în Dubai (Dancing Towers), Centrul de Arte Contemporane din Cincinnati, Stadionul Naţional din Tokyo, Opera din Guangzhou, Centrul Ştiinţific Phaeno din Wolfsburg şi alte proiecte în Roma, Londra sau Strasbourg. Printre operele sale există şi … Dorobanţi Tower din Bucureşti, o clădire turn cu o înălţime de 200m, din păcate un proiect abandonat.

Revenind în Baku, putem spune că azerii au creat un nou simbol al oraşului, alături de alte construcţii impresionante, ridicate în doar ultimii cinci ani: celebrele Flame Towers (al căror joc de lumini crează de departe impresia unor clădiri în flăcări), mult mai cunoscuta Crystal Hall (sala polivalentă construită în doar un an, care a găzduit ediţia Eurovision 2012) sau proaspăt terminata clădire a Muzeului Carpetelor, în formă de … covor desfăşurat. Indiscutabil, Azerbaijanul stabileşte azi noi standarde la nivel mondial. Susţinuţi de veniturile obţinute din petrol, azerii păşesc cu încredere în viitor.

Vizitaţi pagina oficială a Centrului Heydar Aliyev din Baku, Azerbaijan.

Suggested Posts

5 comments

  1. arata futurist rau de tot, dar imi place, mai ales ca nu are linii drepte; oricum, e cladirea e un mix foarte interesant intre inapoiere culturala tipic central-asiatica (cultul personalitatii si dupa moarte – ceva gen “sa-i facem hanului mort o movila maaaaaare”) si modernismul obraznic de-a dreptul pe care ti-l poate darui petrolul 🙂

    • Asta cu cultul personalității postmortem e adevărată. Ținând însă cont de regiune și de faptul că la putere se află fiul fostului președinte e oarecum de înțeles. Heydar Aliyev este prezent pe panouri nu doar în capitala Baku, ci în toată țara. Zonele rurale alternează între sate prăfuite și proprietăți opulente cu grădini desprinse parcă din povestirile celor 1001 de nopți. Deci, o cultură mai aproape de cea orientală, deși Azerbaijan se dorește a fi în Europa.

      În privința beneficiilor de pe urma petrolului … să ne așteptăm în următorii ani la o concurență acerbă Dubai – Baku. Azerii au anunțat deja viitoarea cea mai înaltă clădire din lume, ce va fi construită pe o insulă artificială. Deci, aceeași rețetă: petrol, zgârie-nori, insule artificiale.

  2. De abia astept sa vizitez Baku. Biletul este deja pregatit, gratie flysky.ro Mai ieftin decat ma asteptam. Mi-am propus sa vizitez cat mai multe destinatii exotice anul acesta si intotdeauna am vrut sa vizitez Azerbaijan 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.