Instant Search

Corespondență din Corfu

This slideshow requires JavaScript.

Dragi prieteni călători, am revenit în Grecia în plină primăvară, unde migdalii înfloriți te transpun într-o lume de vis! Așadar transmitem în direct din Marea Ionică, de pe una din cele mai frumoase insule elene … Corfu!!!

 

Când în România copacii sunt abia înfloriți iar la munte zăpada încă își mai face de cap, am pornit spre țara în care soarele strălucește pe cer mai bine de 300 de zile pe an. Într-adevăr, Grecia nu se dezminte. Acasă plouă cu găleata iar noi suntem la plajă la malul mării, pe una din cele șapte insule grecești din Marea Ionică. În Corfu este cald, soarele ne încălzește inimile, motiv pentru care am trecut foarte rapid de la haine groase la tricouri.

Suntem o gașcă de 20 de bloggeri de travel, fotografi și jurnaliști, porniți într-un infotrip în căutarea peisajelor minunate pe care această țară scăldată de soare le are de oferit, în căutarea tradițiilor și a gastronomiei mediteraneene, a sirtaki-ului și a unui ouzo de calitate. În drum spre Corfu am făcut o scurtă oprire pe la mănăstirile suspendate de la Meteora, loc pe care l-am mai vizitat în urmă cu 7 ani. După rugile la cele sfinte, un dans de pomină cu localnicii Ponti (o minoritate turcă) și o tură scurtă prin Igoumenitsa, ne-am îmbarcat pe un ferry ce avea să ne ducă la limani (denumirea greacă a portului), pe insula Kerkyra (denumirea greacă a insulei Corfu). Suntem cantonați în localitatea Dassia, în sudul insulei, la aproximativ 20km de centru.

Deoarece nu a fost niciodată cucerit de otomani, Corfu a păstrat influențe ale civilizației venețiene ce au stăpânit insula timp de 400 ani, fiind total diferit de Grecia continentală – locuitorii săi sunt mai apropiați de cultura occidentală decât cea orientală, par ceva mai relaxați, în ciuda problemelor economice actuale ale țării. Au și de ce. Sezonul estival începe oficial la 1 mai, neoficial însă străzile încep să se aglomereze din februarie și rămân animate până la început de decembrie. Aici găsim un important centru universitar, biserică renumită a Sf.Spiridon, patronul spiritual al insulei, două fortărețe impunătoare, ce au avut un rol important în păstrarea independenței față de Înalta Poartă, hoteluri și plaje însorite. Pregătirile pentru noul sezon sunt în toi, cu toate astea hoardele de turiști britanici, ruși și români au invadat insula, chiar dacă apa este încă prea rece pentru o baie ca la carte. Albastrul mării este incredibil, apele sunt limpezi precum cristalul, datorită ținutului stâncos care ține algele departe de țărm.

Am dat o tură prin nordul insulei în Dassia, am admirat golful din Ipsos, unde muntele din apropiere părea că stă să se pravălească în apele liniștite ale lui Ionică, ne-am băgat la propriu picioarele în apă la Moraitika și după ce am vizitat câteva hoteluri am pornit în explorarea orașului Corfu. O imagine de ansamblu a întregii zone am luat-o din vârful vechii fortărețe, ne-am pierdut pe străzile înguste din centru, unde negustorii locali își îmbiau clienții cu clasicele souveniruri și ne-am desfătat la o taverna cu un tsipouro (băutura tradițională grecească, alături de ouzo și Metaxa) – în fapt, o țuică locală obținută din fermentarea tescovinei.

Pe partea vestică a insulei am vizitat stațiunea Paleokastritsa cu plaja decorată „Blue Flag” și golfulețele sale superbe, unde marea de un abastru ireal de clar se așterne la poalele munților împăduriți – o altă destinație pentru o vacanță perfectă, de unde pur și simplu nu mai vroiam să plecăm … noroc cu fabrica de lichioruri tradiționale care a fost folosită drept momeală pentru a porni la drum. Am degustat aici un lichior obținut dintr-un fruct extrem de rar întâlnit în Europa, denumit Koum Quat (în latină Fortunella) adus în 1846 din Asia și aclimatizat doar pe această insulă. Se spune că la nașterea primului copil există obiceiul ca fiecare familie din Corfu să cumpere o sticlă din acest lichior și apoi să o păstreze până la căsătoria acestuia. Doar atunci sticla va fi deschisă cu mare ceremonie și băută împreună cu invitații.

Iar pentru că aventura noastră elenă nu s-a încheiat am vrut să ne simțim ca un pașă de Ioannina, așa cum un vechi proverb grec explică metaforic traiul bun și viața frumoasă. Și am pornit prin tunele și pe viaducte ajungând în Ioannina, un oraș mai puțin turistic, dar cu un farmec deosebit, în special datorită lacului său străjuit de munți și a cetății locuite.

Despre gyros, tzatziki, sofrito, musacale, supa de linte cu foi de dafin, baclavaua și cataiful de Ioannina ce să mai spunem!? Stați să le gustăm pe toate și vă povestim.

Dragi prieteni, călătoria prin Grecia nu s-a încheiat. Urmează alte destinații incitante – Riviera Olimpului, Insula Evia, o tura pe Muntele Olimp … și nu numai. Rămâneți conectați pe #GreekExplorer la rețelele de socializare (Facebook, Twitter și Instagram) pentru a urmări aventura noastră.

Acest articol a fost scris în infoturul #GreekExplorer: Corfu, Evia și Grecia Continentală” organizat de Turism Market în parteneriat cu agenția de turism Tramp Travel și cu sprijinul Nikonisti, Travel with a Smile, Lamonza și Art&Craft.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *