Instant Search

Cazare în Causeway Bay, Hong Kong

Hong Kong. Oraşul luminilor, al zgârie norilor, metropola supremă care nu doarme niciodată. Un oraş al contrastelor, controlat de triade, este locul marilor afaceri, unde  zumzetul şi agitaţia fac parte din cotidianul zilnic.

 

Dar unde ne cazăm în Hong Kong? Oferta locurilor de cazare este extrem de variată, dar problema spaţiului de locuit ajunge să afecteze în mod indirect turistul picat de niciunde în mijlocul celui mai aglomerat oraş din lume, dacă ne referim la densitatea de clădiri înalte, prezente îndeosebi pe insula principală. De-a lungul ultimilor 50 de ani, în special în perioada guvernării britanice, Hong Kong a cunoscut o dezvoltare susţinută, transformându-se din insula pustie şi nepopulată de la mijlocul secolului al XIX-lea în uluitoarea metropolă din zilele noastre. Viaţa trepidantă şi exotismul străzilor, al micilor magazine sau al joncilor ce taie apele golfului au atras privirile întregii lumi, au inspirat scriitori sau regizori, iar turiştii au început să curgă în valuri.

În acest sens, oferta de cazare a început să crească pentru toate gusturile. Este ştiut faptul că în Hong Kong se află unul din cele mai luxoase hoteluri din lume, celebrul Peninsula, aflat pe malul opus, în Kowloon, care oferă o uluitoare panoramă asupra insulei. Dar el nu este pentru muritori de rând ca noi. Acolo am văzut coadă de maşini luxoase la intrare (ca fapt divers, Hong Kong este oraşul cu cele mai multe Rolls Royce-uri din lume).

Se pune întrebarea : unde e mai bine să ne cazăm, în Kowloon sau pe insulă? Părerile pot fi împărţite, aşa că invit cititorii la final să şi le susţină printr-un comentariu, eventual cu argumente. Personal, am fost de două ori în Hong Kong şi de fiecare dată am stat pe insulă. Acolo mi s-a părut că sunt în inima oraşului, am simţit pulsul vieţii, agitaţia din micile pieţe volante şi nu în ultimul rând disponibilitatea de a ne mişca rapid dintr-un loc în altul. Aveam la îndemână tramvaiul vechi (pentru cunoscuţi Tin-Tin), la fel şi metroul, funicularul către Victoria Peak sau ferry-ul către insule şi Macao. E drept că şi Kowloon are Nathan Road şi Mongkok din Tsim Sha Tsui, cu puzderia de străzi comerciale şi restaurante, dar parcă un plus de farmec le aveau cele din Sogo şi Times Square. Sau poate golful Causeway, hipodromul din Happy Valley sau zona centrală din Wanchai? Poate că ne atrăgeau zgârie norii sau micile parcuri impecabil întreţinute? Cine ştie, cert e că dacă e să mai călcăm vreodată pe acolo (şi îmi doresc să sa întâmple destul de curând), tot la un culcuş aflat pe insulă vom trage.

Cum spuneam, nevoia de spaţiu a dus la dimensionarea redusă a camerelor, atât a celor de locuinţe, cât şi a celor din hoteluri. Ne-au fascinat blocurile obişnuite cu câte 40-50 de etaje fiecare, majoritatea fără balcoane sau, dacă existau, erau foarte mici. Iar în aceste adevărate cutii de chibrituri trăiesc trei generaţii din aceeaşi familie (copii, părinţi, bunici). Nu e de mirare deci că şi camerele de hotel pot fi înghesuite. Prima dată am ajuns să stăm la singurul Ibis din oraş, pe care îl voi detalia cu altă ocazie. Nu a fost rău, dar am suferit realmente la capitolul spaţiu, aşa că pentru a doua vizită am decis să plusăm un pic şi să căutăm o cameră mai mare. Cum nici cu timpul nu stăteam prea bine (aveam la dispoziţie doar 3 zile), am căutat ceva ultracentral. Şi, spre norocul meu, am găsit un hotel de 4* care a corespuns cerinţelor noastre întru totul şi pe care îl recomand din plin. Este vorba de Empire Hotel, aflat în Causeway Bay.

Face parte dintr-un lanţ care mai are hoteluri sub aceeaşi denumire în Wanchai (nu departe, localizat tot pe insulă) şi Tsim Sha Tsui (în Kowloon, partea continentală). Este situat în inima oraşului, în imediata vecinătate a oazei de verdeaţă numită Victoria Park, locul unde mai găsim printre altele , piscine şi multe terenuri de sport. Foarte aproape de golful Causeway, plin de iahturi, sampane sau bărci mici. Staţia de tramvai se află la aproximativ 200 de metri, cea de metrou la 300. Nici taxiurile nu sunt de lepădat, fiind ieftine şi eficiente, pentru că autostrăzile suspendate permit un transfer rapid către şi de la aeroport. Se ajunge în zona comercială Sogo străbătând la pas parcul mai sus amintit.

Hotelul nu este mare, are un lobby restrâns (veşnica problemă a spaţiului), însă adevăratul confort este în cameră. Veniţi din Shanghai, unde am stat în cea mai înghesuită cameră văzută vreodată (maxim 6 m² cu tot cu baie) şi cu imaginea în minte a celei de la Ibis de data trecută, nu ne aşteptam la ceva extraordinar. Dar aşteptările ne-au fost depăşite, pentru că am primit o cameră spaţioasă cu vedere către golf, nu neapărat spectaculoasă, dar era un plus considerabil faţă de Ibis unde nu am văzut decât geamurile clădirii vecine, aflată destul de aproape de noi, într-un fel de curte interioară. Şi totul pentru o diferenţă de doar 5 euro.

Am stat cocoţaţi tocmai la etajul 27, care s-ar traduce în realitate nivelul 23, pentru că lipseau din numerotare (am constatat în lift) etajele 4, 14 şi 24, ştiut fiind faptul că în credinţa chinezilor cifra 4 este considerată ghinionistă, adesea asociată cu moartea. Nu am găsit totuşi nicio explicaţie pentru lipsa etajului 2. Dotările sunt corecte pentru un hotel de 4* (oare a fost ghinion numărul de stele…?…pentru noi cu siguranţă nu). Multe rânduri de prosoape, loţiuni şi săpunuri, halate şi papuci, întreg tacâmul. Complementary, cafea şi ceai. Un LCD cu diagonală de un metru şi mesaj personalizat trona pe perete. Meniul este interactiv, din telecomandă aveţi posibilitatea ca, pe lângă multe informaţii pe care le puteţi găsi (cum ar fi prognoza meteo, orarul zborurilor sau cursul valutar), să accesaţi roomservice-ul sau să vă comandaţi taxiul.  Fiind perioada Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud m-am bucurat din plin de această facilitate, urmărind meciurile chiar şi de la duş (?!?). Pentru că am dat de ultima găselniţă în materie de divertisment hotelier, şi anume duşul cu geam translucid (Magic Glass, cum i se spunea) care, printr-o simplă apăsare de întrerupător, devenea … clar. Puţin cam perversă invenţia, dar de mare efect, mai ales că persoana care controla întrerupătorul era cea din afară 🙂

Hotelul se adresează atât turiştilor cât şi celor care vin în oraş pentru afaceri. Are un restaurant cochet la etajul 1, nu am servit masa acolo dar l-am remarcat când am folosit toaleta. De asemenea, se laudă pe site cu un Spa şmecheros aflat la etajul 5. Un minus ar fi că nu am depistat semnal Wifi, în schimb există conexiune în cameră care se plăteşte la un preţ destul de piperat : 40 HK$ pe oră (aproximativ 10 HK$/€). Mai bine vă opriţi la un Starbucks (care abundă în oraş), unde e gratis. Am rezervat camera pe booking.com la un preţ de 57 €/noapte, fără mic dejun. De asemenea, se poate rezerva şi pe pagina proprie Web. De remarcat faptul că la momentul rezervării, hotelul a blocat întreaga sumă pe card, cu menţiunea că dacă ne răzgândeam am fi pierdut banii, deci nu erau returnabili. Dacă procedaţi la fel, musai să aveţi acelaşi card la recepţie, când va fi finalizată tranzacţia şi plata efectuată.

Aşadar, pe baza experienţei noastre, vă recomandăm ca, în cazul în care aţi ajuns în acest oraş minunat să faceţi un efort şi, pentru câţiva euro în plus să alegeţi un hotel care să vă completeze pozitiv amintirea acelor zile. Propunerea noastră este Empire Hotel din Causeway Bay. Veţi avea micul vostru imperiu în Hong Kong.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *